Tragedie

După ”Tragedia omului” de Imre Madách:

Tragedie

Ansamblul de Dansuri Háromszék / Trei Scaune

Regia: Könczei Árpád

”De ce cred că este posibil o coregrafie, un spectacol de dans din Tragedia lui Madách? Oare se poate exprima complexitatea și drama filosofică a textului lui Madách printr-o serie de elemente – muzică, dans, scenografie, film – sau condamnăm piesa la eșec, precum logica, negarea și raționamentul sever Luciferian, care găsește defect în orice?

Scriitorul, poetul și filozoful britanic Aldous Huxley a scris, în 1931, cel mai cunoscut roman al său distopic, Brave New World. Romanul este plasat într-un viitor îndepărtat, imaginar: o societate perfect organizată, un sistem de caste științifice, liberul arbitru eradicat prin educație riguroasă, sexualitate deasupra familiei și servitudine făcută suportabilă cu ajutorul drogului perfect numit »Soma«. În 1958, la douăzeci și șase de ani de la publicarea romanului, Huxley scrie o serie de eseuri intitulate Return to the Brave New World, din care merită reţinută precizarea: »Predicțiile mele din 1931 se adeveresc mult mai repede decât mă așteptam.«

Studiul lui Huxley m-a orientat spre lucrările lui Madách Imre. Madách a avut o viziune similară asupra viitorului, cu 100 de ani înaintea lui Huxley. Pe vremea lui Madách, Londra era cea mai avansată societate din Europa și din lume, cu o putere industrială și economică monumentală. Totuși, Tragedia lui Madách nu se sfârșește cu scena din Londra, propriul său prezent, ci în contemplarea asupra viitorului lui Adam și Eva. Falansterul, spațiul şi scenele cu eschimoși sunt toate previziuni pesimiste, distopice ale căderii și distrugerii omului. Sunt convins că textele lui Madách, pe care le folosim în spectacolul nostru de teatru-dans, sunt încă valabile și relevante și astăzi: »Omul a devenit mai puternic decât Dumnezeu« (Faraon). Da, acum se formează o nouă ordine, o lume nouă și curajoasă (brave new world), în care suntem vrăjiți cu frumoasele promisiuni, marile sloganuri: »Egalitate, fraternitate, libertate!«. Prin spălarea creierului, prezisă de Huxley, oamenii sunt ademeniţi cu sloganuri și concepte care nu au fost niciodată respectate, cu scopul de a redirecționa masele în falanstere noi.

Intenția spectacolului este să provocare omul la reflexie. Folosind mijloacele artei dansului (dans popular, dans contemporan, arta mișcării), producția pune întrebări despre relația dintre bărbat și femeie, dintre individ și mase, despre credință, iubire, libertate, competiție, fenomenul falanster. Fără trecut nu există viitor, spune poetul Babits Mihály, iar eu afirm că fără ideea viitorului nu avem viitor. Cu gândurile lui Madách: să luptăm și să credem!” (Könczei Árpád)

KÖNCZEI ÁRPÁD

Compozitor, coregraf, născut la Marghita pe 16 ianuarie 1959. A absolvit Colegiul de Muzică din Cluj Napoca în 1978, cu diplomă de pian. În 1983, a absolvit compoziție la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj. Pe lângă studiile muzicale, la îndemnul tatălui său, Ádám Könczei, Árpád a început, în 1977, să studieze muzica și dansul popular, fiind unul dintre fondatorii mișcării “táncház” (mișcarea de tip revival al muzicii și dansului popular) din Cluj Napoca, ca membru al ansamblurilor Bodzafa și Ördögszekér. A fost unul dintre fondatorii Ansamblului de Dansuri Háromszék/Trei Scaune și director artistic al acestuia, până în 1995, iar apoi director artistic și coregraf al Ansamblului Maros din Târgu Mureș, între 2000 și 2005. În martie 1995, s-a mutat la Budapesta, unde a lucrat timp de mai mulți ani ca redactor la Televiziunea Duna. În calitate de compozitor, a scris peste 200 de lucrări simfonice, precum și muzică pentru teatru, dans și film. În calitate de coregraf, a semnat 56 de spectacole. Premii mai importante: Premiul special UNITER (cea mai bună muzică de teatru, 2012) şi Premiul Gyula Harangozó (2019).

ANSAMBLUL DE DANSURI HÁROMSZÉK

Ansamblul de Dansuri Háromszék a fost înfiinţat în anul 1990, în Sfântu Gheorghe, cu misiunea de a culege, a păstra şi a valorifica scenic folclorul muzical şi coregrafic specific comunităţilor maghiare din Transilvania. O misiune pe care Ansamblul Háromszék o împlineşte prin producţii artistice și spectacole reprezentative pentru muzica şi dansul popular maghiar din Ardeal. În acelaşi timp, Ansamblul este deschis spre tradiţiile folclorului muzical şi coregrafic ale tuturor comunităţilor etnice din Transilvania şi spre interferenţele culturale pe care aceste valori tradiţionale le creează. Repertoriul Háromszék este alcătuit din producţii artistice care, prin diversitatea formelor de expresie coregrafică şi a tematicii abordate, răspund nevoilor culturale ale mai multor categorii de public, în aşa fel încât Ansamblul să devină un personaj activ în viaţa culturală covăsneană, dar şi în dialogul cultural naţional şi internaţional.

Datorită politicii sale repertoriale, Ansamblul Háromszék a reuşit să cucerească publicul din România şi din străinătate, revelând valoarea contemporană a tradițiilor folclorice din Transilvania, prin spectacole legendare de teatru-dans. Producțiile Ansamblului Háromszék valorifică scenic muzica şi dansurile populare din diferite zone etnografice ale Transilvaniei, iar prin stilul eclectic și inovativ al acestor oferte artistice, spectatorii sunt provocaţi a se confrunta cu propriile prejudecăți, conform cărora folclorul ar fi o formă anacronică de comunicare.

Susţinătorul financiar oficial al Ansamblului Háromszék este Consiliul Județean Covasna. Director: Virág Endre, director artistic: Ivácson László.

DISTRIBUȚIA:

Domnul – Fazakas Tamás

Corul de îngeri – Iffiú Boróka, Kocsis Tekla, Kocsis Ünige, Kolcsár Zonga, Szilágyi Katalin, Vetró Bodoni Flóra

Adam – Márton Csaba

Eva – Márton Edina-Emőke

Lucifer – Melles Endre

Mama Pământ – Erőss Judit

Catulus – Kiss Adorján

Hippia – Ádám Júlia, Both Eszter

Cluvia – Podholiczky Rebeka Ráhel, Vass Tünde

Gladiatori – Portik Norbert, Szvinyuk Sándor

Apostolul Petru – Fazakas Levente

Helene – Lukács Réka

Robespierre – Portik Norbert

Saint-Just – Kiss Adorján

Marquis aristocrat – Fülöp Zoltán-József

Mama Evei – Lukács Réka

Cercetător/conducător falanster – Kocsis Lilla-Tünde

Doi eschimoși – Pável Hunor-Mihály, Szvinyuk Sándor

Sclavi, corul, eretici, prieteni, revoluționari, cetățeni, muncitori, studenți, locuitori ai falansteriei: Ádám Júlia, Both Eszter, Fazakas Mónika, Gere Gabriella, Kocsis Lilla-Tünde, Lukács Réka, Podholiczky Rebeka Ráhel, Vass Tünde, Vitályos Dorottya, Bakos Ernő, Balla Gergely, Fülöp Zoltán-József, Gere Csaba, Kiss Adorján, Pável Hunor-Mihály, Portik Norbert, Szvinyuk Sándor

Formația Heveder: Fazakas Levente, Fazakas Albert, Szilágyi László, Bajna György

Colaboratori la înregistrări: Árendás Péter, Bajna György, Fazakas Albert, Fazakas Levente, Kertész János Jr, Koszorús Kálmán, Könczei Árpád, Liber Róbert, Papp István Gázsa, Péter János, Réman Zoltán, Szilágyi László

Post-producție: Kertész Huba

Dramaturgia: Kozma András

Asistent coregraf: Melles Endre

Asistent coregraf, maestru de balet: Cseke Ágnes

Asistent designer de costume: Csüdöm Eszter

Maestru accesorii: Zayzon Ádám

Operator: László Barna

Colaborator artistic, coregraf: Zsuráfszky Zoltán Jr., laureat al Premiului Harangozó

Scenograf și designer de costume: Balázs Gyöngyi

Compozitor, regizor-coregraf: Könczei Árpád, laureat al Premiului Harangozó

Durata: 1 ora şi 30 minute, fără pauză

limba spectacolului: HU

subtitrare: RO, EN

Premiera: 6. decembrie, 2022