„Lift“, rezumatul grațios al vieții de businessman și corporatist – Treisprezecea zi

În ultima seară a Festivalului Internațional de Teatru REFLEX4, pe scena Studioului de Dans Háromszék au evoluat trei dintre actorii trupei de teatru-mișcare MStudio din Sfântu Gheorghe, cu spectacolul „Lift – Boys Will Be Boys“.

Într-un pătrat alb, luminos și îngust, care amintește de interiorul unui lift, trei dansactori, cum i-ar numi Gigi Căciuleanu, respectiv Deák Zoltán, Szekrényes László și Veres Nagy Attila, construiesc o interesantă poveste, în regia și coregrafia lui Fehér Ferenc din Budapesta, despre lumea corporațiilor și a mediului de afaceri. Îmbrăcați în costume office, artiștii transmit prin mișcările lor ideea de repetiție până la rutină și epuizare, de desprindere de realitate și de sine până la robotizare, de acumulare de frustrări și nemulțumiri până la dezumanizare și isterie, realizând fără cusur portretul omului agitat al zilelor noastre.

Dacă mediul de lucru este locul în care indivizii sunt obligați să poarte măști și să respecte ore în șir pe zi normele de conduită impuse de joburile pe care le au, pătratul îngust al liftului, în care își petrec câteva minute pe zi, devine singurul spațiu în care se pot întoarce la ei înșiși, în care își pot exprima personalitatea sau sentimentele pe care și le țin în frâu. Astfel, ei se înfățișează ca oameni impasibili, prea obosiți ca să le mai pese de cei din jur sau prea tracasați ca să mai fie amabili, de multe ori strivindu-l cu nepăsare pe cel de lângă ei.

„Lift“ este totodată și spectacolul masculinității, al competiției care se instaurează între bărbați, al luptei de a rezista și al modului de manifestare agresivă pe care aceștia l-au păstrat în gene, și-l reprimă în mod constant, dar îl scot la iveală ori de câte ori contextul o permite.

Cu grația și profesionalismul cu care ne-au obișnuit, actorii de la MStudio au pus punct festivalului REFLEX4, îndreptând reflectoarele către modul de a fi al omului prezent care pare să fie cel mai supus înstrăinării de sine și divinitate din toate veacurile, din cauza lipsei acute de timp pentru reflectare și a modului aproape inconștient în care își „închiriză“ viața unor locuri de muncă ce reușesc să îl dezumanizeze și să îl transforme într-o simplă piesă dintr-un sistem în care este angrenat fără posibilitatea de a se retrage.

Mirela CARA